Țara care își mută capitala: Ce motive au autoritățile să ia această decizie, ce se întâmplă
Capitala actuală a Indoneziei se află în mari dificultăți. Epuizată de rezervele vitale de apă subterană, Jakarta a devenit una dintre cele mai scufundabile orașe din lume.
Dacă este lăsată în voia sorții, până în 2050 ar putea pierde până la 25% din teren către mare. Metropola se confruntă și cu alte probleme comune ale centrelor urbane, cum ar fi traficul intens, salubritatea precară, poluarea aerului și lipsa apei potabile.
Cum vor să rezolve problema
Pentru a rezolva acest coșmar logistic, Indonezia a pus la cale un plan: relocarea capitalei de la Jakarta la Nusantara, în estul insulei Kalimantan, un oraș care încă nu există.
Acest plan de bază implică mutarea infrastructurii administrative a capitalei, împreună cu aproximativ 1,9 milioane de oameni, de pe insula principală Java pe insula Borneo, slab populată.
Idea de a muta capitala a fost introdusă în legea indoneziană în 2022, când locul propus pentru Nusantara era o junglă.
Imaginile din satelit distribuite de NASA Earth Observatory arată cum zona era o vastă verde de pădure tropicală în aprilie 2022.
Însă, până în februarie 2024, imagini din același punct arată cum așezarea începe încet să ia formă.
Conform planului, Președintele Indoneziei va sărbători a 79-a aniversare a independenței țării la locul respectiv în august 2024. Dacă totul merge bine, construcția întregului oraș va fi finalizată până în 2045.
Există și critici: capitala relocată nu este pe placul tuturor
Criticii au început să se revolte împotriva guvernului indonezian, argumentând că există o lipsă de transparență privind progresul proiectului.
Ca întotdeauna, banii reprezintă o problemă. Mulți oameni sunt îngrijorați că există o lipsă de finanțare în spatele proiectului și că nu sunt suficienți investitori străini atrași. De asemenea, unii comentatori și-au exprimat îndoielile cu privire la accesul la locuințe în Nusantara.
Există, de asemenea, preocupări majore privind impactul asupra mediului. Guvernul afirmă că Nusantara va funcționa pe baza a 100% energie regenerabilă până în 2045.
Cu toate acestea, mulți oameni de știință cred că acest lucru ar putea crește defrișările din Borneo și accelera emisiile de carbon ale Indoneziei.
„Emisiile din defrișările footprint-ului direct (30 de kilometri) și indirect (200 de kilometri) ale noii capitale ar putea fi aproximativ 50 MtCO2e și 2326 MtCO2e, echivalentul a 2,7–126% din emisiile de gaze cu efect de seră ale Indoneziei din 2014”, se arată într-un document din 2020.